Copilărie, unde ai fugit? – Guest post de Alina Vladoi

ce facem cu somnul copiilor, cum facem rutina de somn in izolare, sfaturi pentru un somn odihnitor la copii, somn odihnitor copil, copiii si somnul, rurina de somn copii,
Ce facem cu somnul copiilor? Interviu cu Ioana Stanescu, consultant in somnul bebelusilor si al copiilor
30 aprilie 2020
Despre nutriție și sănătatea emoțională și a corpului, zi de zi - Interviu cu Andreea Teodor, health coach & nutriționist
Despre nutriție și sănătatea emoțională și a corpului, zi de zi – Interviu cu Andreea Teodor, health coach & nutriționist
6 mai 2020
copilarie unde ai fugit, bunicii din copilarie, cum a fost copilaria ta, nepoata si bunica, tu mai ai bunici, cine se ingrijeste de bunici, mi-e dor de bunici

Am auzit undeva la un moment dat că „Atunci când se naște un copil, se nasc și bunicile acestuia”, apoi am aflat că aceste cuvinte au fost spuse de Judith Lev și mi-am dat seama că cel mai probabil așa și este. Circula și pe rețelele de socializare o postare acum ceva timp în care copiii erau întrebați diverse lucruri, iar una dintre întrebări era:

”- Mike, câți ani are tatăl tău?

-5 ani.

-Cum să aibă 5 ani? Tu ai 5 ani.

-Da, dar tati este tătic doar de 5 ani.”

Este un răspuns genial și cât se poate de adevărat.

Ceea ce înțeleg eu de aici este că poți să ai experiență de viață oricâtă, rolurile de părinte și de bunic le înveți pe parcurs și nu după rețetă, ci practicând zilnic. Nu întotdeauna vor ieși lucrurile la fix, dar cu iubire și răbdarea infinită de care dispun mai ales bunicii, se găsește o cale de mijloc.

Astăzi mi-am dat seama cât de norocoasă am fost să am toți bunicii aproape și chiar și o străbunică pentru o bună bucată de timp. Am învățat o mulțime de lucruri de la ei și le sunt recunoscătoare pentru dragostea și răbdarea cu care au răspuns la absolut toate „de ce-urile” mele (și credeți-mă pe cuvânt, au fost cu milioanele pe zi, eram un copil foarte curios ).

Am crescut fără telefon și tabletă, ba chiar și fără tv și cablu în primii câțiva ani, nici nu aveam nevoie, aveam multă treabă de făcut toată ziulica.

Vacanțele mele erau pline de aventuri în ograda bunicilor, mă țineam după ei peste tot, uneori nici nu știau că sunt acolo, îi luam prin surprindere, dar nu se supărau niciodată și nici nu mă izgoneau. Din contră, îmi arătau tot ce făceau ei în gospodărie, cum aveau grijă de livadă, de animale… am fost cu ei și la cules de floarea soarelui, și de porumb, și la adunat de zarzăre. Bunicul mi-a arătat cum se făcea mustul și apoi vinul, bunica mă învăța să fac bulion și magiun și făcea cele mai delicioase gogoși din lume fără rețetă (mmm, yammi, o bunătate ).

Ceilalți bunici mă lăsau să mă joc cu toată vesela din bucătărie, deși dețineam multe alte jucării, asta îmi plăcea mie să fac, iar ei nu au spus niciodată „nu”. Aveau și multe animăluțe prin curte și mă învățau mereu să fiu blândă cu ele, să le ocrotesc pentru că erau mai mici decât mine și nu se puteau apăra.

Îmi amintesc cu drag cum ieșea bunica pe sală cu un pumn de mălai sau cu o bucată de urdă și absolut toate păsările fugeau sprea ea și se îmbulzeau să primească și ele puțin. Toată ograda o iubea pe bunica, de la ea am învățat să vorbesc cu necuvântătoarele, ea le oferea iubire, iar ele răspundeau la fel.

Bunicul ne aducea mereu dulciuri mie și verișoarei mele, și îmi amintesc cum, din iubire pentru noi, a cumpărat chiar și iepurași, deși aveau deja destule animale cărora să le poarte de grijă. Dar când voiau nepoatele ceva, nu putea să reziste.

Ambele bunici croșetau și ne făceau mie și verișoarelor mele tot felul de hăinuțe. Îmi plăcea să mă uit la ele cum lucreau cu andrelele, una avea două perechi de ochelari ca să vadă mai bine, iar cealaltă avea o pereche de ochelari de la care lipsea o lentilă (pentru că le făcusem eu felul ).

Anii au trecut, iar ei au fost acolo în toate momentele cheie, în prima mea zi de școală (la fiecare început de an școlar mă sunau să îmi ureze baftă), mi-au urat succes și la liceu și au fost mândrii când am intrat la facultate și am și absolvit printre primii. Una dintre bunici avea fișa mea matricolă pusă în vitrină, era foarte mândră că avea o nepoată care învăța bine. Când am terminat ca șefă de promoție masterul, nu-și mai încăpeau în piele de bucurie.

Cu multe emoții în suflet și cu lacrimi în ochi, mi-au fost alături și la nuntă și m-au sfătuit așa cum au știut mai bine. Bunicii mei sunt un exemplu pentru mine, trecuseră cu mult de nunta de aur (50 de ani de căsnicie) și încă un pic.

Pentru ei a contat mereu să fiu sănătoasă, fericită și să îmi urmez calea, oricare ar fi fost ea. În ultimii ani mă întrebau mereu când urma să mai merg în vizită pentru că îi vedeam destul de rar. Întrebarea la care îmi era cel mai greu să răspund când vorbeam la telefon era: „Pe la mine când mai veniți, mamaie?” .  Mi se rupea sufletul când spuneam că nu știu, iar acum e și mai greu când nu mai aud întrebarea asta.

Am rămas cu un singur bunic care mă alintă și îmi aduce un zâmbet pe buze de fiecare dată când vorbim… și cu miliarde de amintiri minunate . Întotdeauna am găsit înțelegere și iubire în brațele și în casele bunicilor pentru mine și pentru toți prietenii mei.

Copilăria mea a fost plină… plină de oameni dragi, de momente și de clipe de neuitat, de sfaturi, de plânsete, de certuri cu verii și verișoarele între care bunicii erau arbitrii mereu, de cântecele și poezioare cântate cu ei, de învățăminte și infinită iubire. Mă bucur că am avut ocazia și privilegiul să le fiu nepoată, să mă îndrume și să îmi paveze o parte din drum cu dragostea lor.

Și voi v-ați petrecut copilăria cu bunicii? Care e cea mai dragă amintire din acea perioadă?

alina vladoi, blog oanabi, guest post, puncte de reper in pandemie, puncte de reper ca sa te regasesti, calauza pentru viitor,
Iti place ? Distribuie acest articol:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error

Iti place ? Distribuie acest articol

Fii prima persoana care afla noutatile OANABI!

PAS 1: Scrii prenumele si emailul tau aici. PAS 2: Confirmi abonarea prin emailul pe care ti-l trimitem imediat.
Holler Box