Există o legătură între perfecționism și stima de sine? – Guest post de Alina Vladoi

Despre nutriție și sănătatea emoțională și a corpului, zi de zi - Interviu cu Andreea Teodor, health coach & nutriționist
Despre nutriție și sănătatea emoțională și a corpului, zi de zi – Interviu cu Andreea Teodor, health coach & nutriționist
6 mai 2020
Diferența dintre pasiune și scopul vieții tale (în eng. purpose)
15 mai 2020
perfectionist, stima de sine

Nimeni nu e perfect! Eu sunt nimeni.” (”Nobody is perfect. I am nobody.”). Cineva a fost foarte spontan când a făcut această glumă (care, ce-i drept, sună mai bine în engleză), însă, cel mai sigur nu s-a gândit la ceea ce se ascunde de fapt în spatele perfecționismului dus la extrem. Mulți dintre noi trăim sub auspiciile acestuia, dar câți dintre noi ne dăm seama?

Pentru o mai bună înțelegere a perfecționismului, am căutat în Dex definiția cuvântului „perfect” și iată ce am găsit: „Care întrunește în cel mai înalt grad toate calitățile cerute; Care nu lasă nimic de dorit;  Care este lipsit cu totul de defecte; Desăvârșit; av, a (în mod) impecabil.” Astfel, am descoperit că primul sens al acestui cuvânt se referă la ceva stabilit din exterior, altcineva setează niște standarde și cu cât ne apropiem mai mult de idealul proiectat, cu atât mai bine.

Marele pictor olandez, Vincent Van Gogh, a pictat neîncetat de când și-a descoperit această pasiune, preferând chiar să rabde de foame înainte de a rămâne fără pensule sau pânză, însă nu și-a considerat niciodată operele de artă demne de a fi expuse sau vândute (e adevărat și faptul că a avut parte de multe critici și descurajări). Chiar dacă astăzi este un punct de reper în domeniul său, picturile pentru care a făcut atât de multe sacrificii au început să fie apreciate abia după moartea sa.

Cum etalonul în majoritatea ariilor vieții este stabilit de către societate, încercarea de a ne încadra cât mai bine în limitele impuse de aceasta (a.k.a. perfecționismul), poate fi și o manifestare a stimei de sine. După cum putem afla și din cartea Danielei Irimia, „Femeia independentă: descoperă-ți puterea și fericirea”, stima de sine este un element foarte important pentru fiecare dintre noi chiar dacă nu conștientizăm acest lucru.

„Stima de sine are un rol esențial în trăirea unei vieți cu sens. Pentru a avea o sănătate fizică și psihică bună, pentru a avea relații armonioase și performanțe profesionale, ai nevoie de stimă de sine. Stima de sine își pune amprenta pe cariera noastră, pe relațiile pe care le avem, pe nivelul nostru de flexibilitate și chiar pe succesul financiar.”

(Irimia, p. 73)

Urmează o recenzie pe larg a cărții Danielei, însă citind de curând acest capitol, în mintea mea a avut loc un moment de „Aha” și legătura dintre stima de sine și perfecționism a devenit clară. Prin dorința de a nu face nici cea mai mică greșeală sau de a ne ascunde defectele, încercăm de fapt să ne mulăm pe cerințele societății, punându-ne astfel la adăpost de critici.

Pentru a vedea în ce categorie ne situăm, la un anumit interval de timp, ne putem supune unei introspecții din punct de vedere al stimei de sine. Daniela surprinde foarte bine în cartea sa trăsăturile unei persoane care în ciuda neajunsurilor (pe care le avem cu toții), se acceptă așa cum este.

„Oamenii cu stimă de sine nu se cred nici superiori, nici inferiori altora. Cunoscându-și defectele și părțile bune, aceștia sunt profund bucuroși că sunt ei înșiși – un mix unic de calități și defecte, de emoții și credințe. Toate acestea ne fac autentici, ne fac umani și speciali.”

(Irimia, p. 73)

În același timp, dacă ne conștientizăm această trăsătură, o putem chiar folosi în avantajul nostru. Perfecționismul denotă și profesionalism atâta timp cât nu amânăm la nesfârșit lucrurile (de la acțiunea de a trimite un email și până la a începe o afacere) sau să nu divagăm de la subiect mult prea mult de teamă că nu va fi totul clar și fără de cusur.

Așadar, a fi perfecționist nu este neapărat un lucru rău, ba chiar este de preferat în fața unei atitudini de delăsare, însă este indicat să păstrăm un echilibru. Personal, cred că pentru cei mai mulți dintre noi există o arie în care tindem spre perfecțiune, de obicei domeniul unde avem cele mai multe abilități, iar dacă îl păstrăm la un nivel în care nu ne afectează stima de sine, vom avea de câștigat.

Este greu de domolit această dorință? Cu siguranță e cel puțin dificil de ținut în frâu (mai ales atunci când vezi o căciuliță care lipsește la final de „pâna”).

Voi ce credeți despre perfecționism? Poate fi un lucru bun sau este prea greu de atins echilibrul?

Sursa foto: Pixabay

alina vladoi, blog oanabi, guest post, puncte de reper in pandemie, puncte de reper ca sa te regasesti, calauza pentru viitor,
Iti place ? Distribuie acest articol:

3 Comments

  1. Eu cred că definiția „perfecționismului” este diferită de la om la om, ignorând voit definiția oficială din DEX. Pentru mine acest cuvânt este un mix de bucurie, pasiune, entuziasm și profesionalism. Și consider că atât timp cât fac lucrurile care îmi aduc împlinire și oferă bucurie celeilalte persoane, am găsit echilibrul potrivit și scopul perfecționismului. Am ales să vorbesc despre mine pentru că nu ar fi corect să generalizez acest subiect care este o latură personală și definitorie a fiecăreia dintre noi.

    Ce mi-a plăcut că l-ai dat exemplu pe Van Gogh. Ca el mai sunt alți artiști care nu au primit cele mai potrivite încurajări din partea societății. Unii au fost mai ambițioși, alții au avut stimă de sine ridicată, alții au avut suficiente resurse financiare pentru a trăi bine și pentru a picta… Până la urmă este necesar să găsim puterea interioară ca să ducem mai departe pasiunea care ne face sufletul să danseze.

    Frumos articol, iar subiectul este atât de generos încât ați putea să scrieți o carte. 😀

    • OANABI spune:

      Ana draga,
      Multumim mult ca esti aici! :*
      Tu faci o treaba minunata. :*

    • Alina Vladoi spune:

      Mulțumesc, Ana, pentru apreciere.
      Da, este un subiect vast care poate fi dezbătut pe larg.
      Ai dreptate și când spui că perfecționismul este personalizat, fiecare îl percepe diferit, important este să nu ne lăsăm opriți de el.

      Van Gogh m-a marcat pur și simplu. În ianuarie am vizitat expoziția 3D de la Madrid și am simțit o emoție profundă, foarte puternică, apoi am citit cartea scrisă de Irving Stone despre viața lui, „Bucuria vieții” și parcă am trăit acolo, cu el totul. El mi-a venit în minte atunci când m-am gândit la perfecționism pentru că a fost foarte critic cu propriile lucrări. Sunt sigură că majoritatea artiștilor au fost, sunt și vor fi la fel de critici cu ei înșiși, dar cu el am simțit eu o conexiune aparte.

      Mă bucur că ți-a plăcut articolul. 😊

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error

Iti place ? Distribuie acest articol

Fii prima persoana care afla noutatile OANABI!

PAS 1: Scrii prenumele si emailul tau aici. PAS 2: Confirmi abonarea prin emailul pe care ti-l trimitem imediat.
Holler Box