La drum prin România – Partea a III-a – Vacanță în Alba Iulia – Turda

Ei și cum ți-am zis în prima parte a acestei serii, după cele două zile petrecute în Sighișoara, am pornit din nou la drum. Iar după câteva ore petrecute în mașină, am poposit în minunatul și tradiționalul Maramureș, mai exact în Săpânța… Însă, te mai țin un pic în suspans și azi îți povestesc despre locurile pe unde am ajuns după plecarea din Maramureș, și anume, orașele Alba Iulia și Turda.

Când ne-am planificat vacanța, am știut că drumul va fi lung, așa că am făcut o oprire și la întoarcere. Am ales Alba Iulia pentru că până în acest iulie călduros, știam de cetate doar din auzite și cum numai cuvinte frumoase ne-au ajuns la urechi, am decis că-i vremea să o și vizităm. Și zău că mai bine nici că puteam nimeri.

Cei 333 kilometri de la Săpânța până în Alba Iulia au fost grei, dar plini de peisaje frumoase și cum am avut norocul să se strice aerul condiționat la mașină în mijlocul lunii lui cuptor, a fost numai bine să ne bucurăm de răcoarea munților. Noi am mers pe DN18 fiindcă așa ne-a recomandat Waze atunci, iar între Mara și Baia Sprie, am avut o porțiune tare „lină”. Am făcut o poză hărții pentru că nu prea văd des atâtea șerpuiri.

După aproximativ 5 ore de mers cu mașina, am sosit la hotelul Cetate Împăratul Romanilor, care se află exact lângă, ai ghicit, Cetatea Alba Carolina. Cazarea, care a inclus și de această dată micul dejun, ne-a costat 400 de lei pentru două nopți.

Deși eram obosiți după ce am bătut atâta cale, am ieșit totuși să mâncăm ceva la o terasă în apropiere, iar apoi, am zis că vom face doar o plimbare scurtă de 15 minute maaaxim. Ei ce să vezi, plimbarea a durat nici mai mult nici mai puțin de două ore. Da, da, două ore în care am ne-am lăsat prinși în vraja cetății, în care am vizitat de-a lungul și de-a latul interiorul uneia dintre cele mai importante fortificații de la noi din țară.

Am văzut Catedrala Încoronării din Alba Iulia împreună cu Turnul cu ceas și am trecut pe lângă busturile regelui Ferdinand I și al reginei Maria. Atmosfera de pace sufletească și liniște interioară este una aparte și parcă poți retrăi vibrația neamului aici. Se simte că în Alba Iulia au avut loc evenimente importante pentru noi, românii.

Am decis să ne plimbăm și prin cetatea propriu-zisă, care a fost transformată într-un parc imens cu piste pentru biciclete și role și pe unde poți hoinări în voie (pe drumul de întoarcere spre hotel, am văzut că puteam să facem și un tur al cetății într-o mașinuță electrică cu tot cu ghid, care costa 20 de lei de persoană – data viitoare vom fi mai atenți). Ne-am bucurat de peisajele minunate, ne-am imaginat cum era pe vremea când cetatea era locuitî și ne-am întrebat care era scopul zidurilor și al potecilor pe care le cutreieram noi chiar acum.

Am găsit chiar și un iaz cu pești foarte colorați și ne-am oprit puțin să admirăm liniștea și calmul locului. Oriunde am fost în acest concediu și în această parte de țară, nu am văzut persoană care să se grăbească sau care să se agite indiferent de motiv. Am încercat și eu să preiau din aceste obiceiuri, să las pacea lor să mă cuprindă și să o mențin cu mine cât mai mult timp.

Știu că probabil ar mai fi fost foarte multe de văzut în Alba Iulia, însă cum am petrecut doar două zile acolo, am vrut să vizităm un alt loc impresionant… Salina Turda (care se află la doar 70 de kilometri de Alba Iulia).

Dacă nu ai mai fost acolo, să știi că este foarte frig înăuntru și cu cât cobori, cu atât e mai rece, așa că îmbracă-te bine indiferent de cât de cald e afară. Aaa, și încă ceva de care să ții cont: sunt două intrări în salină, iar distanța dintre ele este de 1 km și ceva la interior și undeva la 5-6 kilometri la suprafață. Noroc că ne-au avertizat fetele de la intrare de asta ca să nu zicem că ieșim pe partea cealaltă să vedem și zona de acolo. Intrarea costă 40 de lei pentru un adult, pentru elevi, studenți, pensionari și persoane cu handicap există reduceri, iar purtarea măștii e obligatorie.

Înainte de a intra în salină trebuie să știi și că nu vei avea deloc semnal, însă poți folosi aplicația Izi.travel din care poți descărca fișierele audio care îți povestesc istoria locului și te ajută să înțelegi și să identifici tot ce vizitezi.

În salină poți coborî până la Mina Tereza (nivelul al doilea), unde se află și un lac foarte sărat pe care te poți plimba cu o bărcuță cu vâsle (costă 20 de lei, dar nu am reținut dacă există și limită de timp). Lacul are o adâncime maximă de 8 metri și ecoul este destul de puternic acolo. La primul nivel, poți vedea Mina Rudolf, unde vei găsi și un loc cu suveniruri, o roată panoramică asemănătoare cu cea din Oreșelul Copiilor din București și unde poți juca minigolf, tenis, ping-pong (toate contra cost).

Mi-a plăcut tare și vizita la salină, face și ea parte din categoria locurilor ce oferă oaspeților care îi trec pragul o priveliște și o lecție importantă din istoria țării noastre. Te asigur că vei aprecia mai mult sarea pe care o folosești zilnic.

După ce am petrecut câteva ore în salină, am căutat un restaurant unde să luăm masa. Sarea-n bucate ne-a fost sugerat de Google Maps și nu am stat prea mult pe gânduri, acesta având recenzi foarte bune și fiind și foarte foarte aproape.

Alba Iulia și Turda sunt două orașe în care vreau să mă întorc, să simt din nou calmul și pacea de acolo, să le cutreier străzile și să mă pierd de gândurile cotidiene. Știu că mintea ne este uneori cel mai mare dușman, însă acum știu și că pentru a mă deconecta complet, o vizită în una din cele două locații mă va ajuta.

Dar pe tine… ce te ajută să pui pe pauză viața, să te oprești din fuga zilnică printre idei, închipuiri, judecăți, vise și doar… să fii?

Articol scris de Alina-Maria Vladoi